Caruselul vietilor
Intentia cu care am pornit a fost sa vad cum este sa fii treaz. Asa cum in vis poti sa fii constient ca visezi, sa vad cum este sa fii constient ca traiesti. Starea care o aveam era una mai agitata. Mintea era alerta. Am urmarit niste videoclipuri si le percepeam altfel decat pana atunci... vedeam mai clar, fara bruiaj, ca un copil parca. Mai aveam ceva spasme la maini si in acelasi ton (tranzitii rapide) deformari de imagine (purici/culoare/luminozitate) si parca si senzatii de gust. A inceput cand ma uitam la un film. Era un film despre vikingi, cum unii au venit sa ajute un sat sa scape de un trol care ii tot ataca. Iar ideea este ca cel care a venit sa-i ajute, afla ca de fapt ceilalti ii facuse ceva trolului iar capetenia lor ascundea acest lucru. Si mi-a venit sa vomit pentru prima data. Acum gandul meu era ca voi vomita, voi intra intr-o poveste de-a mea, voi afla trol-ul neindreptatit si voi face pace cu el. Apoi voi vomita din nou si voi intra mai adanc in alta poveste, si to